Istoricul localităţii

 
Comună veche de ciobani, Şugagul, este găsit în documentele vremii , de abia spre sfârşitul sec. al XVI - lea, în 1575, când au fost donate Săsciorul, Sebeşul şi Şugagul judeţului crăiesc. În 1871, şugăgenii , punând mână de la mână au cumpărat întregul teritoriu.
După datele şi informaţile nescrise precum şi după urmele existente, anul 1400 este considerat anul înfiinţării comunei Şugag, primul document scris care se cunoaşte până în prezent şi care aminteşte numele comunei este cuprins în revista retorică Studii şi comunicări nr. 8 din 1958, pag. 6, în subtitlul Ceramica de Săsciori, de Cornel Irimie şi Herbert Hoffman, document care se găseşte la muzeul Brukenthal din Sibiu, din care reiese că Şugagul exista în anul 1575
Valea Sebeşului a fost din cele mai vechi timpuri drumul de legătură între românii aşezaţi pe cei doi versanţi ai Carpaţilor, iar până la construirea Transfăgărăşanului, era cea mai înaltă şosea transcarpatică, care lega oraşul Sebeş de localitatea Novaci din Oltenia .
Numele comunei provine de la valea numită Şugage, care astăzi se numeşte valea Groseştilor. Această vale, ca şi altele ce-şi varsă apele în râul Sebeş, precum şi râul Sebeş, venind repezi peste bolovani fac spume albe, care se numesc şugăgi, cuvânt de la care se crede că provine numele comunei Şugag.
Denumirea de şugăgeni, echivalând în limbajul arhaic al vremurilor cu " ape spumoase căzute în gălăgioase şi albe cascade". Apele Sebeşului au fost folosite din timpuri străvechi pentru punerea în funcţiune a morilor de apă şi a pivelor de postav - Dobra.