Analiza SWOT a comunei

 
Puncte forte
• Aşezare geografică în partea centrală a Carpaţilor Meridionali, între Munţii Şureanu şi Munţii Cindrel, având o altitudine ce variază între 500 m (localitatea Şugag) şi 2130 m Munţii Cindrelului.
• Comuna se află la 45 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului şi la 30 km de Sebeş, orasul cel mai apropiat.
• Drumul naţional DN 67 C, urmăreşte cursul râului Sebeş . pe o lungime de 62 km, din care peste 80 % asfaltat
Padurile ocupa o suprafata de 17 874 ha - 71 % din suprafaţa comunei, cea mai mare parte sunt paduri de protectie a bazinelor hidrografice si a unor terenuri cu panta mare.
• Retea hidrografica foarte bogata cu mare potential energetic (Hidrocentralele de pe Valea Sebesului);
• Reteaua hidrografica din zona de munte folosita ca sursa de apa potabila pentru cca. ½ din populatia judetului in sistem centralizat: -Valea Sebesului pentru localitatile Sebes, Alba Iulia, Blaj, Aiud, Ocna Mures etc;
• Facilitati pentru practicarea pescuitului sportiv si pentru piscicultura;
• Suprafaţa comunei este de 25 311 ha şi o populaţie de 3239 locuitori, cea ce înseamnă o densitate medie de locuire de 12,8 locuitori / kmp.
• Datorată dezvoltării sistemului hidrotehnic din zonă , s- a creat o putere economică a locuitorilor , având cea mai mare creştere înregistrată în mediu rural din judeţul Alba, in ceea ce priveşte construirea s+au modernizarea locuinţelor.
• Indicatorii de locuire a comunei Şugag sunt superiori celor din judeţul Alba -mediu rural.
Pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea:SC Hidroelectrica cu puncte de lucru
• Tradiţii locale în creşterea animalelor
• Orientarea industriei spre prelucrarea resurselor hidroenergetica din zonă
• Tendinta de crestere a numarului IMM-urilor pentru valorificarea produselor agricole
• Resurse de munca calificate in numeroase domenii ( traditii in agricultura si industrie)
• Potential agricol ridicat in ceea ce priveste zootehnia si silvicultura
• Potenţial în dezvoltarea turismului
• Potential turistic ridicat, utilizabil pe tot parcursul anului, datorat peisajului montan, traditiilor, monumentelor naturale :
• Nivel ridicat al gradului de calificare în anumite domenii tradiţionale
• Existenţa de specialişti in unele domenii de activitate
• organizarea unor manifestari culturare cu traditie
• Pe raza comunei funcţionează două Cabinete medicaleExistenta Planului de actiune in domeniul aproximarii si implementarii Aquis-ului comunitar in domeniul protectiei mediului si sanatatii populatiei;
• Suportul autoritatilor administrative locale (Prefectura, Consiliul Judetean, Consilii Locale) pentru implementarea A-quisului comunitar.
 
Puncte slabe
• 35 ha de teren inventariat ca Zone cu alunecări de teren, accidentat şi cu risc de prăbuşire
• Infrastructură montană nedezvoltată
• Starea tehnică a drumurilor proastă.
• Lipsa Planurilor de management pentru rezervatiile naturale ;
• Rezervatiile naturale nu sunt delimitate in teren;
• Aportul la poluarea apelor de suprafata si subterane datorate lipsei canalizării şi deversărilor necontrolate de ape uzate menajere
• Aportul surselor difuze la poluarea apelor de suprafata si subterane;

• Starea tehnică a drumurilor comunale mediocră

• La nivelul comunei nu există staţie de epurare ape uzate ,

• Nu există reţea de canalizare, deşi există sistem centralizat de apă potabilă.

• Serviciul de salubritate din cadrul primăriei , nu are dotările necesare de igienizare, colectare şi transport deşeuri,

• Gospodăriile populaţiei nu sunt dotate cu pubele, nu se face colectare selectivă
• Resurse financiare insuficiente,

• Investiţii autohtone sau straine in dezvoltarea activităţilor de mică industrie, a serviciilor şi meşteşugurilor tradiţionale , foarte slabe sau inexistente.
• Randamente scăzute în agricultura montană.
• Sectorul de prestari servicii este slab dezvoltat. Lipsa certificarii calitatii produselor locale in conformitate cu standardele europene, lipsa etichete ecologice.
• Formele asociative ale agricultorilor din zona montană sunt timide.
• Se face doar colectarea, nu şi procesarea şi valorificarea superioară a fructelor de pădure
• Nu este dezvoltată pomicultura
• Infrastuctura de drumuri slabă, unul din impedimentele dezvoltării turismului în zonă.
• Retelele turistice sunt slab dezvoltate sau inexistente,
• Promovarea turistica insuficienta si  utilitati turistice nemodernizate ;
• Lipsa managementului mediului;
• Lipsa anumitor utilitaţi (in special canalizare) constituie o piedica in dezvoltarea turismului.
• Scaderea nivelului de trai a populatiei si lipsa locurilor de munca;
• Migrarea fortei de munca tanara din tara
• Nu sunt ONG-uri pe teritoriul comunei
• Potenţial scazut pentru interacţiuni sociale
• Aparatura uzata in cadrul serviciilor de sanatate
• Accesul limitat la informare şi documentare a elevilor si profesorilor (costul ridicat al internetului on-line)
• Utilizarea relativ redusă a mijloacelor tehnice şi moderne in procesul de predare - învăţare, existând puţine oferte de soft-uri educaţionale
• Insuficiența resurselor pentru dotare cu material didactic, achiziţii de carti, publicaţii de specialitate, birotică.
• Preturile mari la combustibil şi energie electrică, care conduc la alocarea întregului buget pentru plata acestora.
• Comunicare segmentara intre autoritati pentru a adresa problemele comunitatii in mod unitar, datorita întinderii comunei , a izolării unor zone;
• Lipsa ONG-urilor ;
• Lipsa fondurilor administratiei locale in rezolvarea problemelor de mediu;
• Personal insuficient in institutiile publice pentru a rezolva si gestiona eficient toate problemele;
• Rigiditatea institutiilor;

 

Oportunități

• Reconversia unor capacităţi economice aflate în conservare sau abandonate , în urma finalizării lucrărilor de construcţii hidrotehnice din zona Valea Sebeşului, în capacităţi cu profil nou.
• Impunerea agentului economic SC Hidroelectrica, să-şi finalizeze lucrările de reconstrucţie ecologică de pe teritoriul comunei.
• Utilizarea programelor de finanţare alocate "Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane"
• Colaborare cu organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare.
• Patrimoniul natural variat . El reprezintă o baza de plecare pentru diversificarea turismului inter şi international.
• Atragerea surselor de finantare dedicate dezvoltarii turismului
• Potential de crestere a formelor de turism activ, axat pe natura.
• Noi abordari la nivel national în ceea ce priveste valorificarea resurselor naturale şi protectia mediului
• Necesitatea adoptarii liniilor directoare ale Acquis -ului Comunitar in domeniul protectiei mediului si sanatatii populatiei;
• Existenta deja a unei strategii de Dezvoltare a Regiunii "Centru", care cuprinde principalele directii de dezvoltare viitoare a regiunii, respectiv a judetului Alba, care au stabilite obiective si in domeniul protectiei mediului cu posibilitati de accesare de fonduri externe.
• Exista oportunitatea accesarii unor fonduri externe nerambursabile pentru informarea , constientizarea si stimularea implicarii cetatenilor in adresarea problemelor de mediu;
• Eforturile autoritatilor in utilizarea unor practici curente coerente de gestionare a problemelor de administratie şi mediu;
• Existenta unei Strategii de Dezvoltare a Regiunii Centru;
• Existenta Agentiei SAPARD ;
• Atragerea investitorilor care au resurse financiare în implementarea obiectivelor pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane
• Implementarea unor proiecte/ programe de mediu " domeniu finanţat cu prioritate de organisme internaţionale" îndeosebi in refacerea infrastructurii
• Legea 462/2001 impune instituirea administratiilor ariilor protejate si modalitatile de declarare a noi arii protejate;
• Pozitie geografică avantajoasă in raport cu proiectele europene care vizeaza infrastructura
• Acces relativ usor la zonele protejate prin reteaua de drumuri existenta;
• Parteneriat public Privat
• Posibilitatea accesării de surse atrase la bugetul local ,în baza "Strategia de dezvoltare durabilă a zonei montane" - HG 1779/21 oct./2004 :
     - Proiecte
     - Surse guvernamentale
     - Surse private
     - Taxe speciale
     - Fonduri structurale pentru îmbunătăţirea infrastructurii
• Promovarea unor proiecte pilot în vederea amenajării de gospodării montane multifuncţionale:

 

Amenințări

• Gradul de izolare și sărăcie a unor zone îndeosebi în zonele de munte , pot genera fenomene de depopulare , care dublate de îmbatrinirea populației creaza premizele dispariției unor localități.
• Creșterea ratei șomajului ca urmare a restructurărilor economice , determină un slab inters al cetățenilor pentru problemele comunității ei fiind mult mai interesați de problemele personale de supraviețuirea lor zilnică.
• -Amplificarea îmbătrânirii populației, face dificil procesul de educație ecologică și de implicare a cetățenilor în viața comunității.
• Nu există o proiectare a dezvoltarii economice pe termen mediu
• Comunitatea locală are resurse limitate în finanțarea învăţământului
• Cheltuielile publice pentru educaţie se menţin la 4 % din PIB
• Menținerea salarizarii scăzute a cadrelor didactice, face neatractiv domeniul, pentru tinerii absolvenţi
• Necesitatea unor cheltuieli mari pentru dotări pe fondul slabei capacităţi financiare a Consiliului Local

• Neimplicarea societatii civile in rezolvarea problemelor de mediu;
• Insatisfacția comunității în rezolvarea unor probleme de mediu (deobicei ele depașesc financiar administrația locala);