Turism

Comuna Şugag prezintă o zonă de mare interes turistic , rezultată atât din potenţialul natural cât şi din cel antropic.
În condiţia în care prin valorificarea potenţialului turistic se asigură veniturile necesare acoperirii cheltuielilor de funcţionare şi se realizează un profit cel puţin la limita de rentabilitate a funcţionării, dezvoltarea staţiunii turistice devine reală, dar este necesară dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice şi a infrastructurii de acces.
 
Domeniul schiabil Şureanu ( www.schisureanu.ro )

1. Cum ajung ?
Traseul cel mai sigur pe care vi-l recomandam este:
Sebes - Sugag - Oasa - Luncile Prigoanei - Poarta Raiului - Domeniu schiabil
2. Lungimea pârtiilor.
Partia C1 - 1700 m , Partia S1 - 600 m,  Partia C2 - 650 m,  Partia C3 - 650 m, Partia C4 - 800 m, Partia S2 - 1200 m, Partia S3 - 1200 m
 
3. Cazare.
 
 
Tradiții populare
"Zii bade cu fluiera"- Sărbătoarea păstoritului de pe Valea Sebeşului este o continuare în timp şi spaţiu a nedeilor de odinioară, care marchează începutul primăverii şi urcatul oilor la munte.
Bucuria noului anotimp, atrage an de an , la acest veritabil festival al folclorului, formaţii artistice din comună cât şi din judeţele învecinate. În comună există echipa de fluieraşi şi grup folcloric, care participă la evenimentele culturale organizate, în judeţ şi în ţară .
Sărbatoarea are în centrul ei tradiţionalul ritual al pregătirilor pentru apropiatul plecat al oilor "amunte", eveniment deosebit prin care se marchează convenţia încheiată între crescătorii de oi, în vederea păstoririi în "bună înţelegere" în cadrul unor negocieri bazate pe încredere reciprocă şi cu adânci rădăcini în trecutul comun de existenţă a locuitorilor şi de folosinţă a munţilor.
Se aleg şefii "de munte" dintre cei mai buni gospodari, se tocmesc ciobanii , văcarii , copiii boitari şi binenţeles băciţele. Acum se stabilesc măsurile de recondiţionare a vechilor stâni şi a păşunilor respective pentru noul sezon, când proprietarii oilor se întâlnesc pentru curăţirea păşunilor , strângerea proviziilor de lemne, repararea gardurilor şi a inventarului stânei.
 
Potențial natural și antropic
Colectia muzeală "Nicolae Cernat" care conţine obiecte de artizanat
♦ In zona înconjuratoare se remarcă Cetatile dacice Căpâlna şi Săsciori, colecţia muzeală de etnografie şi picturi pe sticlă aparţinatoare Mariei Deac-Poenaru din Laz, bustul lui Sava Henţia din Sebesel, fortificatia orasului Sebes cu centrul istoric, casa Zapolya si altele.
lacurile de acumulare Oasa si Tau, lacuri construite in scop hidroenergetic pot fi folosite si in scop turistic
 
Pe teritoriul comunei Sugag se întâlnesc următoarele rezervaţii naturale:
Pintenii din Coasta Jinei, reprezintă o serie de stânci izolate şi proeminente, constituite din şisturi cristaline, situate la altitudinea de 750 - 900 m, accesibile din poteci ce urcă din Şugag şi Dobra spre Jina. Alături de aspectul peisagistic au şi o semnificatie istorică şi pastorală prin faptul că însotesc vechiul drum al oierilor care ducea spre păşunile de vară din zona alpină.
Masa Jidovului se află pe versantul drept al Văii Sebeşului, în amonte de Şugag şi reprezintă o stancă izolată , formată din şisturi cristaline, ce se detaşează cu 4 - 5 m deasupra peretelui abrupt înalt de circa 100 - 150 m. Denumirea ei are o semnificaţie mitologică , bazată pe vechi credinţe populare, prin care evreii cei vechi, numiti jidovi, au fost consideraţi drept uriaşi de către localnici.
Stânca Grunzii (La Grumaji) este situată pe acelaş versant la circa 200 m în amonte şi este alcatuită din şisturi cristaline ce se înalşă pe versantul puternic înclinat al văii. În acest loc valea se îngustează foarte mult, având aspectul unui defileu sălbatic, iar râul este nevoit să facă o serie de cotituri întortocheate.
Tinoavele din Luncile Prigoanei reprezintă o rezervatie botanică situată în cursul superior al pâraului Prigoana, la altitudinea de 1380 - 1450 m. Reprezintă şapte areale de mlaştini oligotrofe, dispuse pe o distanţă de 2.5 km ce totalizează 6.5 ha. În cuprinsul ei sunt conservate relicve glaciare specifice Văii Sebeşului, care au existat pe areale mult mai extinse, dar care au ramas pe fundul lacurilor de acumulare.
Tinoavele din Lunca Tărtărăului reprezintă tot o rezervaţie botanică situată în amonte de lacul Oaşa pe valea omonimă. Prezintă în primul rând importanţă ştiinţifică, mlaştinile de aici conservând relicve glaciare.
 
Alte peisaje care chiar dacă nu sunt rezervaţii naturale prezintă interes deosebit cum sunt cele de pe Văile Nedeiu, Mărtinie, Groşeştilor, Dobrii, Bistrei, Cibanului, Frumoasei, Sălanelor şi Tărtărăului.
În zona înconjurătoare se întâlnesc şi alte rezervaţii naturale, precum Iezerele Cindrelului, Cheile Taia şi Jietului, lacurile Gâlcescu, Roşiile şi Iezerul Şureanu, Oul Arşiţei de la Recea, Râpa Roşie şi altele.
 
 
SPAȚII DE CAZARE MUNȚII ȘUREANU / PLIANT